Ce bine c-am scăpat de spaniolul
De care-mi tot zicea! S-a terminat,
Dar cum să scap? Acum de-un altu-am dat,
De ard precum, prin mațe, alcoolul.
Îmi zice mai mereu că nu-s în stare,
Un lucru din acela bun, plăcut,
Să fac și eu, cum neamțul a făcut
De-i merge bine-acum la fiecare.
Și nici nu-i neamț, căci Wilhelm de-l chema,
Înțelegeam să-i fie ei arhanghel
Și să mi-l dea exemplu, dar așa …
El e sămânță de-aia, mai de Anghel,
Dar ce să fac eu când îmi strigă ea
Că el e cel mai tare în … sparanghel.
vezi mai multe poezii de: Daniel Vișan-Dimitriu