Facerea - Nichita Stănescu
Adăugat de: Gerra Orivera

Eram atât de trist şi atât de fericit
încât strângându-te în braţe
tot timpul îmi părea
că are câtuşi de aer.
El a trecut pe lîngă mine şi mi-a zis:
-Ce-mi dai ca să le tai?
-Nu-ţi dau nimic, i-am zis
nu vreau să mi le taie
cătuşele de aer.
El a plecat
cu ochii scoşi de sub sprînceană a mirare
eu am rămas acolo
în încătuşare.
Ce ţară, Doamne, pentru un copil!



vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.