nebănuitu-le, neștiutule,
unde odihnește ochiul tău și tâmpla și ta
și neștiința ta de mine?
Plouă. În sfârșit plouă. E vremea cea bună
pentru germinația liliacului sălbatic;
slaba lui mireasmă care e în stare
să sperie munții,
cum să nu copleșească șubredul suflet al meu?
Doamne, cum plouă-n găvanele lui,
plouă numele tale, cele multe și nebănuite,
iubitule, copilăria mea intactă!
Facă-se voia ta.
Nina Cassian – Poeme – Cărțile Tango 2020
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.