Tu ai murit în mâinile mele
(n-am așteptat să se răcească).
Aveam un simț al datoriei împlinite.
Muriseși – gata.
Acum puteam, în sfârșit, să dorm.
Știu cum te-ai crispat de două ori
și cum ți s-a oprit răsuflarea.
Când a intrat iubitul meu, i-am spus:
gata, a murit maica mea.
Ai vrut să fii numai cu mine
și-i gonisem pe toți.
Iar frunzele de sticlă
în sânul cărora un fruct cafeniu
lumina ca o pară putrezită,
frunzele de sticlă s-au mișcat puțin
și au sunat ca niște unghii.
Nina Cassian – Poeme – Cărțile Tango 2020
vezi mai multe poezii de: Nina Cassian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.