Era târziu, se ascundea lumina
De zidul în tãcere îmbrãcat,
O iederã ce-acoperea grãdina,
Pânã pe turnul gros s-a înãlțat
Şi brazii, strãjuind curtea bãtrânã,
Sub cerul greu încet se legãnau,
Stele vibrau ca apa în fântânã,
De lanțul ruginit se agãțau.
O pasãre pe ramuri se coboarã
Şi ochii ei ca luna se aprind...
Ecoul slab pãdurea înconjoarã
Şi se opreşte-n geamul cel livid.
Douã statui se-mbrãțişeazã-n tainã
Pe banca presãratã cu poveşti,
Coboarã luna pe a nopții hainã,
Pe umerii pictați cu epoleți
Şi -o adiere caldã se desprinde,
Copacul de la geam a înviat
Şi ramurile groase îşi întinde
De-ți pare-a fi un zeu înaripat!
În foşnet slab pe muzicã vibreazã
Frunzele mici din iedera tãcutã,
Statui de foc în linişte danseazã
Sub draperia nopții descusutã.
Urmele lui pantofii mici îndrumã
Pe piatra aşezatã pe alei,
Ecoul amintirilor rãsunã,
Ochii de-argint aprind în zãri scântei.
Când zorii reci se-aprind ca o chemare,
Douã statui din nou au împietrit
Iar rãsãritul pare-o vrãjitoare,
Castelul tot deodat-a amuțit
Şi brazii îşi ascund umbra bolnavã
În colțul unui zid înfrigurat,
Castelul gol îți pare o epavã
Pe care plânge timpul resemnat
Şi numai noaptea totul prinde viațã,
Povestea se reia de la-nceput...
Cu doi îndrãgostiți şi o romanțã
Ce se rotesc sub cerul nevazut!
Povestea lor a fost descoperitã...
Trãia cândva o fatã de-mpãrat
Ce a murit fiind îndrãgostitã
Pentru vecie de un biet soldat
Care-ntr-o zi a fost trimis pe mare
Topindu-se prin valurile reci
Iar ochii ei, pierduți în depãrtare,
Au împietrit de dorul lui pe veci.
Douã statui se-mbrãțişeazã-n tainã
Pe banca presãratã cu poveşti,
Coboarã luna pe a nopții hainã
Pe umerii pictați cu epoleți.
Gabriela Ryelle Panait
vezi mai multe poezii de: Panait Gabriela
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Felicitări pentru frumusețea aceasta de poezie, de o eleganță nobilă și se observă cum sunt așternute cuvintele, în similitudine cu coloana infinitului. Foarte bine structurată, din punct de vedere arhitectural, prin rime.
Erw Magdo
luni, 08 februarie 2021