Nu-i așa că am dreptate? - bellamy65
Poezie adăugată de: bellamy65

    marţi, 07 noiembrie 2017

Frunzuliţă lemn de nai,
mă urcai pe-un vârf de plai
mâinile-mi împreunai,
şi la Domnul mă rugai :
-Doamne sfinte, ceresc tată,
n-ai cumva nici o răsplată
pentru-acei mişei burtoşi
ce se cred ditai sfătoşi?
Stau în fruntea ţării mele
şi nu fac decât belele:
Ţara ne-au amanetat,
brazii ni i-au retezat.

Ne-au gonit pe căi străine,
pentru-o bucată de pâine,
Pâine'amară şi trudită
de mi-e inima sfârşită.
C'am luat jalea în spinare
Şi-am plecat în lumea mare,
lume-amară și străină
și-i doar inimă haină,
că de dai de-un al tău „frate”,
te-njunghie pe la spate.
N-a rămas din noi decât
doar ce-i hâd și ce-i urât.

Iar de dăm de-un suflet mare
îl călcăm toți în picioare.
Tropăim pe a lui rană
fără inimă umană,
Ne gândim că-i prost: ”Dă-l dracu!”
Dar ne-a ajutat săracu...
Nu ne mai interesează
buzunarul de-ncasează!
Vrem doar bani și-avere multă
nimic nu ne mai încântă,
vrem mașini, piscină-n curte
și „firmate” cât de multe.

Vezi : -Aici e buba lumii
pe care n-o-nțeleg unii,
unui prost dă tot ce are,
și-altul bagă-n buzunare.
Unu-i hoț și-și face rostul
Tu rămâi în șanț ca prostul!
Și-acum spune-mi tu fârtate:
-Nu-i așa că am dreptate?



vezi mai multe poezii de: bellamy65




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.