Nu ne mai batem pentru o idee
Nici ȋn rǎzboaie sfinte nu mai plecǎm
Certȃndu-ne mereu pentr-o pigmee
Pe care, mai apoi, o abandonǎm.
Copii noştri ȋi gǎsim la NASA
Iar la Paris am practicat clişee
Nu ne mai batem pentr-o idee
Deşi idei avem sǎ umplem casa.
Dacǎ ne legǎm viaţa de o fatǎ
Fǎrǎ zestre bunǎ, dar dulcinee,
Vom ȋnţelege bine cǎ ȋndatǎ
Nu ne mai batem pentru o idee
Ce ne-ar salva de-o viaţǎ tehnocratǎ.
vezi mai multe poezii de: samoila