o urmă de praf - dragos lucica
Poezie adăugată de: dragos lucica

    joi, 21 iulie 2016

oasele astea
zâmbind abisurilor
precum o inimă tristă
îngână un cântec
de leagăn
într-o tăcere completă
călcâiul lipit de pământul
plin de conturul
urmelor
atâtor vieţi

adunate într-o simfonie
a paşilor desculţi
vieţuieşte
în anotimpuri
de căutare

cu miros de vară
împietrite

în reguli uitate .



vezi mai multe poezii de: dragos lucica




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Interesante „oasele astea” cu simfonii ....
Spun însă multe... O poezie reușită !
stefan doroftei doimaneanu
sâmbătă, 23 iulie 2016


Lectura aceasta mi-a făcut o reală placere. Felicitări!
georgiana
joi, 21 iulie 2016