Ochi idioți fără vreo scuză
Cum de-ați putut să vă lăsați
Ispită frumuseții,și ce muză
V-a-mbrobodit să-i fiți argați?
V-a ispitit atât de tare,-ncât
Nu judecați ce-i just și demn
Fără vreo jenă luați de gât
Chipul cioplit în colț de lemn
Azi v-amăgiți,dar frumusețea
Nu ține-o veșnicie,casa-i piere
Vinul ce până ieri vă amețea
Oțet se poate face.Și-n durere
Se vor preface toate deopotrivă
Iar penitența vă va fi tardivă…
vezi mai multe poezii de: Gustavo El
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.