Orasul uitat - Iulian Caloianu
Poezie adăugată de: Iulian

    luni, 09 martie 2015

Sărac pământ, și gol...
Deșert cât ochii văd,
Te-au frânt cu zile muchii de topor,
Și-am dat uitării tot.

Dar n-aș fi vrut cu ei să fiu părtaș,
În urma mea să las,
Nevrând să stau, cenușa de oraș
Zăcând la margini, ars.

M-am poticnit în umbra ta demult,
Doar umbră azi mai ești,
Cu bănci pustii și crengi smucind în vânt,
De mine-mi amintești.

M-am lepădat de tine, negândind,
Acum abia te-aud,
De n-aș fi fost copil când m-am lipsit,
Cu tine-aș fi crescut.



vezi mai multe poezii de: Iulian




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Bine ai venit!
alex
luni, 09 martie 2015


va multumesc mult pentru comentariile frumoase!
Iulian (autor)
luni, 09 martie 2015


Imi place!
ali
luni, 09 martie 2015


foarte frumoasa poezie. Bun venit si asteptam cu drag poeziile tale
mirela
luni, 09 martie 2015


Bine ai venit pe site. Succes si inspiratie
dani
luni, 09 martie 2015