Păcat - Alexandru Cristian
Poezie adăugată de: Alexandru Cristian

    miercuri, 25 iulie 2018

Orice lucru bun devine păcat,
atunci când bei, fumezi, omori cu inima
cu inima curată ca lacrima,
copacul te protejează de ploi,
ploaia te îneacă în mizeriile suferinţei tale.

O să spun acum o poveste scurtă, de fapt o şoaptă:
“Un tânăr iubăreţ scria versuri de amor iubitei sale,
şi-au promis iubire eternă, căsnicie fericită,
dragoste fără limite.

Într-o zi ea a aflat că acest tânăr o înşeală, dar cu cine
credeţi? Cu poezia, da cu ea. Era total îndrăgostit
de o pasiune, de o iluzie, de transcendentul fiinţei sale.
Ea supărată l-a părăsit...”

Nu pot răspunde de ce, nu l-o fi iubind, nu
a putut trăi cu un poet, un lucru drept pot
să spun, că păcatul este mare când sufletul tău
este cuprins de ceva, iar tu te laşi sedus de altceva.

Orgia cuvintelor dintr-un poem, nu poate fi un păcat,
orgia iubirii da...



vezi mai multe poezii de: Alexandru Cristian




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.