Călcam cu tălpile goale
Printre idei şi vise
Şi fluturii zburau în roiuri
În călătoria lor disperată
Din stomac, în minte...
Ce ţinuturi!...
Pământuri arse de frumos,
În care se tăvălesc sufletele
Dezbrăcate de secrete,
Într-o nuditate cerească...
M-am întins aici,
Sub soarele cald şi blând.
Mi-am aşternut inima la uscat
(Să i se usuce lacrimile)...
Apoi am mai simţit doar o mângâiere,
A vaporilor din sute de parfumuri:
Ale lumii, ale dragostei,
Ale purităţii şi eleganţei subtile...
Miroase a paradis!...
vezi mai multe poezii de: LarisaBalan
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Bine ai revenit ,Larisa ,draga mea...:)
Multumesc pentru minunata calatorie in paradis ! :)
Adina Speranta
vineri, 14 august 2015
Frumos, Larisa
mirimirela
luni, 10 august 2015
Cuvintele sunt niste oglinzi menite sa reflecte anumite colturi ale lumii, iar poetii doar le indreapta spre unele unghiuri ce trebuie relevate... Va multumesc pentru cuvintele frumoase!
LarisaBalan (autor)
luni, 10 august 2015
Mare si frumos suflet trebuie sa ai !
Frumos poem .
gabriela
luni, 10 august 2015
Îmi place stilul tău cu versuri frumoase...
Popescu Nicoleta
luni, 10 august 2015