Mie îmi plac versurile întâmplătoare.
Aromele lor plutitoare
și orbitoarele culori din văzduh.
Cuvintele lor sincere
necontrafăcutele suspine
și exclamații autentice.
Cascadele nocturne
luna de brocard
și concertele lor din turn – astea
le iubesc cel mai mult.
Când se va lăsa amurgul peste mahala
eu voi trece cu privirea
prin apartamentul nostru închiriat
în vârful degetelor intrând în dormitor
și culcându-mă alături de tine.
Deoarece îmi plac versurile întâmplătoare
de ocazie, cum se mai spune.
Cuvintele imprevizibile
sunetele repezi
și neașteptatele lor țipete.
Traducere Leo Butnaru
vezi mai multe poezii de: Pavol Janík
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.