Pe străzi pustii
Pe străzi pustii călcăm pe umbre.
De ce-ar ploua pe străzi pustii,
dacă din stropi n-aş născoci,
povestea râului ce creşte
şi-al pietrei val, ce rătăceşte
pe malurile sumbe?
Dar peste străzi, de ce-ar mai ninge,
dacă nu-i nimeni fulgi să vadă,
oameni ca noi, doar din zăpadă
să facă bulgări, năuciţi,
să râdă-n noapte fericiţi,
să cânte şi să strige?
Pe străzi pustii, doar câini hoinari
ce caută un colţ de rai,
în mângâierea ce le-o dai.
Pe umbra lor, poate nici ei.
Nu văd călcând bărbaţi, femei,
ci doar pe cer, doi corbi fugari.
Pe străzi pustii călcăm pe umbre.
De ce-ar ploua pe străzi pustii,
dacă din stropi n-aş născoci,
povestea râului ce creşte
şi-al pietrei val, ce rătăceşte
pe malurile sumbe?
Dar peste străzi, de ce-ar mai ninge,
dacă nu-i nimeni fulgi să vadă,
oameni ca noi, doar din zăpadă
să facă bulgări, năuciţi,
să râdă-n noapte fericiţi,
să cânte şi să strige?
Pe străzi pustii, doar câini hoinari
ce caută un colţ de rai,
în mângâierea ce le-o dai.
Pe umbra lor, poate nici ei.
Nu văd călcând bărbaţi, femei,
ci doar pe cer, doi corbi fugari.
vezi mai multe poezii de: sorina
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.