I.
Trandafirul ce soarbe roua fântânii
În aerul blând al amiezii,
Devine palid, cu nuanțe vineții —
Sub privirea lunii nocturne;
Căci astrul înghețului, rece și luminos,
Îl face vlăguit cu lumina sa împrumutată.
II.
Astfel e inima mea — trandafirii sunt frumoși,
Iar ea, în cel mai bun caz, o floare veștejită;
Dar grija ta fățarnică i-a ros în van
Petalele ofilite, într-un piept lipsit de credință;
Și hrănită cu iubire, precum cu aer și rouă,
Creșterea sa...
vezi mai multe poezii de: Percy Bysshe Shelley