Suntem ca norii iuti, lunecatori,
Ce-n valuie, la miezul noptii, luna:
Oclipa trec, semeti, stralucitori
Si pier in bezna pentru totdeauna.
Suntem ca niste lire vechi, vibrand
In fel si chip sub fiecare boare:
Nici un acord, in trupul lor plapand,
Cu celelalte n-are-asemanare.
Un vis ne otraveste cand dormim.
Un gand ne pangareste-apoi trezia.
Totuna-i de simtim sau de gandim
De plangem sau de stim ce-i cu bucuria.
Oricata bucurie sau dureri
Ne-asteapte-fara capat e cararea.
Si maine pentru om nu-i ce-a fost ieri
E vesnica pe lume doar schimbarea.
vezi mai multe poezii de: Percy Bysshe Shelley