Pescarii - Ștefan Doroftei Doimneanu
Poezie adăugată de: Stefan Doroftei-Doimaneanu

    sâmbătă, 05 octombrie 2019

Obosită de-ntuneric noaptea vie zori adună
Trupul verii se îmbracă cu fiori de vânt nebun,
Printre diguri colţi de barcă muşcă razele de lună
Apa mării se deşteaptă printre bancuri de barbun.

Ies pescarii pline de mreje din barăcile bătrâne
Şi pornesc pe drum de ape doar speranţe-n grai ducând
Bătături le cresc în palme de la ramele hapsâne,
Ca nişte fantome oarbe trag de plase nori mâncând.

Răsăritul îi sărută cu bujori de foc pe frunte
Prin tăcerea amorţită pescăruşi îi urmăresc,
Valuri mari şi săltăreţe având pletele cărunte
Le trimit stropi de mânie şi-n destin îi întăresc.

Trag la rame cu ardoare zi de zi pentru o pâine
Mai franzelă sau mai neagră după cheful lui Neptun
Truda lor neobosită prin hachiţele marine
Le aduce demnitate şi borş magic la ceaun.



vezi mai multe poezii de: Stefan Doroftei-Doimaneanu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Considerație,
Ina M.
vineri, 18 octombrie 2019


Ina M
Mulţumesc pentru cuvintele dumneavoastre foarte frumoase adresate pescarilor şi trudei lor zilnice!
Stefan Doroftei-Doimaneanu (autor)
joi, 17 octombrie 2019


Adina Speranţa
Mulţumesc mult pentru trecere şi comentariu! De cele mai multe ori încerc să surprind viaţa aşa cum este ea cu adevărat!
Stefan Doroftei-Doimaneanu (autor)
joi, 17 octombrie 2019


De o viață ei tot cată peștișorul auriu,
Însă-a lor destin rănit fluieră trist a pustiu...
Sunt obișnuiți cu soarta, dar știu că-ntr-o bună zi
În năvodul lor or prinde peștii ce nu poți să-i prinzi
Decât dac- o viață-ntreagă ai trudit la vâsle grele
Și-ai greblat luciul de apă mânuindu-le pe ele.
Ina M.
marţi, 08 octombrie 2019


Poveste pescărească cu prozodie corectă. Un tablou viu în care metafora se împletește cu realul.
Cu drag, Ștefan!
Felicitări!
Adina Speranta
duminică, 06 octombrie 2019