Ploaia - Ioan Grigoraș
Poezie adăugată de: nutzu

    marți, 24 noiembrie 2015

Din labirintul vechii mele firi,
În fiecare zi mă strigă ploaia,
De mă-npresoară-n valuri amintiri
Când vântul trist şi rece-ntoarce foaia.

În ritmul muzicii lui Aznavour,
Eu îmi păzesc iubirea de eresuri;
Dansez cu ea prin stropii de azur
Şi mă strecor în scurte înţelesuri.

De câte ori îi spun că o iubesc
În mine simt cum creşte vâlvătaia;
O cred şi lacrimile-i dăruiesc,
De am ajuns să-mi părăsesc odaia.

Aş vrea să-mi cearnă ploaia-n anotimp
De nu-mi va stinge visul în răstimp.



vezi mai multe poezii de: nutzu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

minunat, paul...:)
nutzu (autor)
miercuri, 25 noiembrie 2015


Nutzu, am făcut ca trenul
Prin ploaie când trece-
Mos Crăciun cu renul
Îi gata să plece.
pavalachepaul
miercuri, 25 noiembrie 2015


mă-nclin, mirimirela...
nutzu (autor)
miercuri, 25 noiembrie 2015


mulțumesc pentru popas și catren, pavalachepaul...
nutzu (autor)
miercuri, 25 noiembrie 2015


Frumos. ..
mirimirela
marți, 24 noiembrie 2015


Când vine toamna, vine ploaia
Şi ne va creşte vâlvătaia.

Îţi spun şi eu că o iubesc
Te-am comentat şi-ţi mulţumesc,
pavalachepaul
marți, 24 noiembrie 2015


mulțumesc, Nelu...
nutzu (autor)
marți, 24 noiembrie 2015


grazie, Cristi.An....
nutzu (autor)
marți, 24 noiembrie 2015


Frumosă ploaie! Felicitări!
Nelu Preda
marți, 24 noiembrie 2015


Da... interesantă şi plină de esenţă... Bravo!
Cristi.An
marți, 24 noiembrie 2015