Plouă
Plouă, plouă, plouă parcă prea des
prea multă apă se revarsă pe noi,
plouă la munte, la deal și la șes,
pe tot întinsul, o țesătură de ploi!
Cerul peste noi se revarsă cu apă,
prea multă apă, prea multe ploi,
miroase a reavăn, mucegai și noroi,
plouă-n neștire, apa ne-ngroapă!
Pe tot întinsul, o țesătură de ploi
plouă, plouă, plouă parcă prea des
miroase a reavăn, mucegai și noroi,
plouă la munte, la deal și la șes!
Prea puține ore de soare rămân,
mi-e dor de lumină, de senin și de vară,
plouă parcă în ciudă anotimpul păgân,
plouă într-una, din zori până-n seară!
Prea multă ploaie așa, dintr-o dată,
la fiecare ceas, un ropot de ploaie
șiroaie din bolta mai mereu maculată
de vântul ce-aduce nori în convoaie!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu