Afară-i frig,și-o pătură-și așterne
Bătrâna toamnă,pe poteci
Cu vânt,din pomi începe-a cerne
Întreg frunzișul,lăsând doar ramuri seci
În timp de basm,decoruri arămii
Privesc pe geamul casei mele
Și printre norii străvezii
Se mai zăresc câteva stele
Sunt stele ce-au rămas în urmă
Pentru-a veghea de sus din ceruri
Pe om,ce gânduri își adună
Pentru-a descrie-ntregi decoruri
Vorbește despre-a treia doamnă
Poetu’ nostru-n ceas târziu
Și-ncearcă-n versuri de o-ndeamnă
Să plece,făr-a fi zavragiu.
13.11.2015
vezi mai multe poezii de: Gustavo El
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
A venit vremea si sa lasi un semn de trecere,Anastasia! Si pentru asta iti multumesc.Te mai astept pe aici,in taina sau nu :*
Gustavo El (autor)
vineri, 13 noiembrie 2015
Foarte frumoase poemele tale Gustavo.
Te citesc mereu cu drag chiar daca nu las mereu semn de trecere.
Anastasia
vineri, 13 noiembrie 2015