Postfață - blacks
Poezie adăugată de: blacks

    luni, 21 martie 2016

Te-am însoțit în tainice dorințe
și ți-am urmat al aripilor vers,
Dar acuzat am fost de ingerințe
într-un candid și tainic Univers.

Dreptatea este astăzi împărțită
Tu ai întregul, eu nu am nimic.
Știu c-am greșit, iar vina amuțită
N-o voi ascunde tainic sub ilic.

O voi clama pe drumul amăgirii,
drept epitaf al unui cuplu sfânt
Sau voi doini tot ce am dat iubirii
când te-am dorit în tainic legământ.

Mai ieri, ți-am spus interna mea trăire:
că nu mă satur să te tot privesc,
că mă scufund, fatidic, în iubire,
dar nu-ndrăznesc să-ți spun cât te iubesc.

M-am folosit de-un vânt de primăvară
ce adia prin spațiul dintre noi,
în aripi injectându-i o povară
eu l-am trimis în timpul dinapoi.

Nu l-am rugat să meargă către creste
în viitorul astăzi neștiut,
să prindă dacă noi vom fi poveste
sau fi-vom, în amor, anacolut.

Povara l-a timis înspre trecuturi
Și-a coborât în timpul negrăit,
când din coconi ne transformam în fluturi
spre-a colora amorul netrăit.

S-a deplasat la zeci de ani distanță
ce astăzi ne separă abisal.
Dând sorții a iubirii consultanță
el a cerut ca eu să-ți fiu vasal.

M-am tot plimbat pe-a timpului alee
și-am asteptat ca să te naști în trup.
Simțeam că te vei naște Galatee,
că nu vom fi al dragostei calup.

Eu am căzut răpus de așteptare
și m-am născut atunci așa cum sunt,
dar n-am greșit crezând c-a mea visare
îmi fi-va în iubire șezământ.

Și peste ani ai coborat din ceruri
Simbol a tot ce eu am plăsmuit.
Nu te-am compus în mii și mii de feluri,
Dar unicat te-am pus la Infinit.

Nu am greșit de am crezut în gânduri
că anii diferență dintre noi
vor fi pârâul fără negre prunduri
ce va spăla o lume de gunoi.

Dar însetat cum sunt de-a ta iubire,
nici nu mai văd c-am devenit pământ!
Că între noi e-atâta osebire!
Cum pot să-ți cer al tau consimțământ?

Eu vin acum c-o ultimă postfață,
e ingerința unui ultim gând:
Tu să mă ierți că m-am născut în față
și-mbătrânesc, un înger așteptând.

În liniștea unui prezent năpraznic
Eu tot mai sper că, poate, nu greșesc
că te admir în al meu fel, obraznic,
Și-ți dau de înțeles că te iubesc!



vezi mai multe poezii de: blacks




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

foarte frumoasa poezia ta,Blacks...
te citesc cu drag..si astept mereu,mereu poeziile tale...

(Povara l-a timis înspre trecuturi/cred doar ca e o greseala de editare)
danab
miercuri, 23 martie 2016


Versurile iti ating sufletul....si iti lasa ochii inlacrimati...
Cristi.An
marţi, 22 martie 2016


Mare bucurie imi faci cand postezi poezie atat de buna. Multumesc pentru lectura oferita. E foarte , foarte frumoasa.
stomff
marţi, 22 martie 2016


E foarte frumos poemul tău, reuşeşti să transmiţi prin el o stare romantică şi nostalgică.
georgiana
marţi, 22 martie 2016


O poezie frumoasa,plina de imagini,citita cu multa placere.
ancuta
luni, 21 martie 2016


Am citit şi mi-a plăcut
oana
luni, 21 martie 2016


Un ritm si o rima impecabila.
felicitari pentru compozitie!
lilly
luni, 21 martie 2016