Dunia Pălăngeanu
POVESTEA CRĂIESEI
Primăvara
crăiasa vine
învăluită în zori,
ochii adumbriți de miresme
par petale de flori,
străbate cu pași înaripați
aleile de soare
în foșnetul dantelei,
cu părul de zare.
Pe degetele-i subțiri
inele de ametis și rubin
strălucesc cu sfială
în aerul senin,
pietre prețioase-
foșnet de tafta,
parfum de agată
cer de catifea…
În calești de muguri
trece-n necuprins,
ca un paj se-nclină
ochiul meu învins
de-atâta culoare
în tablou vrăjit,
din care crăiasa
tocmai a fugit.
Primăvara, uneori,
crăiasa iese din ramă,
misterioasa-i poveste
surprinsă de pictor
încet se destramă.
vezi mai multe poezii de: Dunia Palangeanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Ce delicată și primăvăratică așezare în versuri. Foarte frumoasă! :)
Erw Magdo
luni, 22 februarie 2021