Tu ești minunea sorții scrisă printre rânduri
Din poezia vieții de odinioară,
De vei pătrunde iară-n eternele adâncuri
Mă vei găsi în triste versuri dintr-o vară.
E vara-aceea-n care două universuri
S-au contopit aievea-n sufletele noastre,
Redând iubirii dreptul, în nerostite versuri,
Să fie ea stăpâna mirificelor astre
Ce ne-au vegheat din ceruri în noapte luminând,
Pustiul întunecat al vieții trecătoare
Și o clipă am simțit la unison bătând,
În inimile noastre a dragostei splendoare.
Trecuta vară-n care ne-a răscolit iubirea.
O strofă-a fost mai ieri cu rime-ncrucisate,
Dar n-am știut atunci să-i prețuim menirea
Și ne-am pierdut în versuri mult prea alambicate.
Azi tristă ne e slova. Citită printre rânduri
Un univers descoperi pustiu și-nlacrimat,
Iar stelele din ceruri mai luminează gânduri,
Și doruri, și speranțe, din vremuri de-altădat’
Căprar Florin
vezi mai multe poezii de: caprarflorin