preludiul nopții
când din deal coboară seara,
cu-a ei moale-ntunecare,
prin păduri, pe vreo cărare,
să bea apă din izvor,
vine tiptil, pășind ușor,
căprioara!
soarele și el se-ascunde
dincolo de deal, sub coamă,
pregătind o noapte calmă,
numai lacul se-nfioară
de-a vântului bătaie rară,
peste unde!
în orășelul meu cochet,
când noaptea-ncepe să se lase,
se aprind lumini în case,
și-un flăcău la colț de stradă,
ascunde să nu se vadă,
un buchet!
chiar și tu te pregătești
să intri cu mine-n noapte,
alintând-mă cu șoapte,
trezind în mine tainic dor
când îmi spui încetișor,
că mă iubești!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu