Soseşte primăvara în sat
Şi viaţa înmugureşte,
Soarele răsare topind
Ozonul din ferestre.
Din muguri flori or să iasă
Şi ghioceii reci din umbră,
Mirosul lor îl vom simţi
Pe cea mai albă dungă.
Copiii ultimului ton
Se vor chema în noapte,
Privind la stele şi la lună,
Spunându-şi calde şoapte.
Cum ies afară,mă prefac
Căci vântul bate tare,
Dar primăvara e în prag
Şi în orizont zăresc
Rotundul soare.
vezi mai multe poezii de: rujoiu mihai