Pământule-Mamă, de câte milioane de ani
De umilințe, de pregătire avuta-i nevoie
Pentru a face să se desfacă
Mugurii fragilei flori Madhavi?
Această încarnare a bucuriei
Stătea culcată și ascunsă
De-a lungul veșniciilor, în inima Nezăritului.
La fel de fragile, la fel de ascunsă
În adâncul inimii mele
Stă nădejdea
Că într-o zi, în vreun sfârșit îndepărtat al ciclurilor,
Un ușor surâs de bucurie
Veni-va să uimească ciucurii
Codrilor la vremea primăverii
În universal visurilor mele
Traducere George Popa
vezi mai multe poezii de: Rabindranath Tagore
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.