Dieta lui Iosua - Rainer Maria Rilke
Adăugat de: Gerra Orivera

Cum fluviu-şi rupe ţărmii la vărsare
cu gura plină de torenţi, aşa
ţîşni cu vocea-n ultima-adunare
printre bătrîni de triburi Iosua.
Cei ce rîdeau, striviţi pe loc tăcură,
oprindu-şi mîini şi suflet, ca şi cum
treizeci de bătălii vuiau în gură;
şi gura-aceasta începea acum.
Şi-uimite stau aceste mii ca-n faţa
cetăţii Ierihon în marea zi,
dar trîmbiţe erau în el, şi viaţa
acum aproape li se nărui,
cedîndu-i brusc, ca zidurile groase,
învinşi, pătrunşi de groază, fără grai,
uitînd şi cum, despotic, el strigase
la Gabaon atunci spre soare: Stai!
Şi Domnul, ca o slugă, temător
îl şi ţinuse, mîinile durîndu-l,
deasupra neamului ucigător,
ca unuia să-i împlinească gîndul.
Şi-acesta el era, acest bătrîn,
muncit, cum ei credeau, de mari eforturi
la cei o sută zece ani stăpîn.
Dar se sculă, brusc năvălind în corturi.



vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.