Drumuri ce, între două pajiști, nu te duc
nicăieri, de parcă dinadins
abătute vor fi fost, cu meșteșug,
de la un țel, al lor, de neatins;
drumuri ce, mai tot timpul,
în față și-mprejur;
n-au decât spațiul pur
și anotimpul.
Traducere Șerban Foarță
vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke