Tu îmi propui, fereastră, să aștept;
aprope că se mișcă perdeaua cafenie.
Va fi, chemării tale, spre tine să mă îndrept
sau să mă-npotrivesc? Oare ce va să fie?
N-aș fi fericit, cu viața ce ascultă,
cu inima-mplinită de ceea ce-a pierdut?
Calea ce trece încă, prin fața ta, pierdută
și îndoiala care îmi dăruie atât!
Traducere Dumitru D. Ifrim
vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.