Loc vechi cu clopote care-ți persistă
după ce-n turnuri sună, în urechi,
într-o priveliște ce, făr' să fie tristă,
trist își întinde umbrele ei vechi.
Podgorii-n care-atâtea seve,-n soare,
fierb aprig într-o liniște adâncă...
Și-n zarea-n pâclă, spații sclipitoare
ca viitorurile neștiute încă.
Traducere Șerban Foarță
vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke