Privirea-mi la colina însorită
deja e, drumu-abia-nceput l-a și-ntrecut.
Ce n-am putut cuprinde – ntr-o clipită
așa din zare ne cuprinde – ntrevăzut –
și chiar de nu-l ajungem, ne preface
în cei ce suntem, presimțindu-l doar;
răspunde-un semn la semnul nostrum-n pace…
Dar noi simțim doar vântul, vânt contrar.
Traducere Mihail Nemeș
vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.