Sonetele către Orfeu II, 16 - Rainer Maria Rilke
Adăugat de: Gerra Orivera

Iar şi iar rănindu-l, Zeul este
locul ce se vindecă mereu.
Noi tăioşi sîntem, căci vrem de veste,
dar e risipit seninul Zeu.
Chiar ofranda pură şi sfinţită
s-o primească-n lumea-i e decis
doar, cu-mpotrivirea-i neclintită,
stînd la capătul deschis.
Din izvorul auzit
şi aici de noi, doar mortul bea,
cînd îi face Zeul semn abia.
Nouă doar ni-e dată larma. Mielul,
implorînd, îşi cere clopoţelul,
din instinct mai liniştit.



vezi mai multe poezii de: Rainer Maria Rilke




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.