(Traducere de Csata Ernő)
Cu stimă, bunului meu unchi,
Imre József
Viu e duhul,
Fraților,
Și nu-și schimbă cultul.
Viu e duhul: în lemn, tentă, literă,
În ton ondulat și-n marmură severă,
De sute de ori schimbat -
Până când va fi renegat.
Viu e duhul și încet muncește,
Pe insuliță sau pe mări imense,
Dar ce creează: nu e pentru lume;
Doar de un cerc mic, doar de mici turme.
Viu e duhul,
Fraților,
Și nu-și schimbă cultul.
vezi mai multe poezii de: Reményik Sándor