N-am mai trecut demult pe aleea fericirii
Si nu as vrea sa tin mortis ca sa mai trec,
Ca acel ragaz ce l-am lasat in urma despartirii
S-a irosit cu primul meu indelung regret.
N-am mai zarit nici falnica lumina
Din inimile care s-au oprit subit,
Ca sa isi ancoreze a lor vina...
Cu gandul ca odata, totusi au iubit.
N-au mai ramas nici umbrele iertarii,
Caci s-au grabit sa se ascunda pe-nserat
In noapte, sub aripile frante ale-uitarii
Si fara mila, in urma toate le-au lasat.
vezi mai multe poezii de: RCE
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Duşmanul cel de moarte a inimii fierbinţi
E resemnarea strânsă, presată între dinţi,
Nu ai să uiţi splendoarea iubirii ce a fost
În zile ce vor trece fără să aibă-un rost...
Felicitări!
Ina M.
duminică, 07 mai 2017