Ca păsările suntem,
ca păsările cerului
care-şi lansează cîntecul,
scurmînd după viermişori,
îşi înfoaie penajul,
zboară
fără nici o pricină aparentă,
se împerechează,
îşi clădesc cuib
şi-şi htănesc puişorii.
Şi cînd s-a isprăvit,
rămîne în urma lor
un ghemotoc de pene,
din care se alege
putregaiul
şi pulberea.
vezi mai multe poezii de: Rodica Elena Lupu