Era o femeie tnără,
elegantă şi distinsă;
un chp din acelea pe care
le desenează dezinvolt
o mînă de artist lăsată în voia fanteziei;
culoarea,
acea culoare inimitabilă
între trandafiriu
şi alb-sidefiu,
o carnaţie admirabilă,
căreia nu ştiu
să i se fi găsit pînă acum
un nume potrivit
din care zâmbeau
doi ochi de culoarea cerului
senin de primăvară.
Părul îi cădea pe umeri
în bucle bogate
şi naturale,
şi nu era chiar negru
ci mai degrabă castaniu închis,
talia era subţire,
fără a fi înaltă;
trupul era mlădios dar nu firav;
o făptură de vis,
maiestuoasă
dar şi graţioasă,
aidoma fecioarelor din basm,
plăsmuite de fantezia populară.
Nu exista privire,
oricît de distrată,
care să nu se simtă atrasă,
ochi care să nu se întoarcă
s-o urmărească.
Parcă o văd,
îmbrăcată cu o rochie simplă
în pătrăţele albe şi negre,
cu guler şi manşete.
Pe umeri i se odihnea
un şal închis la culoare,
care-i scotea în evidenţă frumuseţea;
pălăria de pai cu boruri largi
îi adumbrea faţa delicată.
Orice făcea mama,
făcea cu multă bunătate
şi dragoste.
Tînără şi frumoasă
aşa a plecat,
acolo într-o lume mai bună,
acolo sus
în Împărăţia cerurilor
de unde ştiu că
mă veghează mereu.
Se dedică mamei mele, nscută în anul 1925 şi plecată pe drumul de pe care nu ne mai întoarcem niciodată în anul 970, da, nu împlinise 45 de ani. Draga mea, scumpa mea mamă dormi în pace suflet bun, în prezenţa Bunului Dumnezeu!.
Din volumul SOLITAR, prima ediţie Editura Dacia, Cluj Napoca, 1988, ediţia a doua, Editura ANAMAROL, Bucureşti, 2010
vezi mai multe poezii de: Rodica Elena Lupu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Va multumesc doamna Anisoara Iordache, multumesc doamna Agafia, cu pretuire!
Rodica Elena Lupu
sâmbătă, 28 aprilie 2018
Emotionant! Nu am putut sa nu simt durerea din aceste versuri, mama a plecat la 26 de ani
Agafia
vineri, 27 aprilie 2018
Un poem care justifica traiectoria unui destin.
Cuvintele vor ramane in veci inscrustate in inimi.
Foarte frumos.
Anisoara Iordache
joi, 26 aprilie 2018