Rusaliile
În seara asta luna plină,
Își joacă cartea de mister,
Din întuneric și lumină,
Nasc umbre lungi ce dansu-și cer.
În iarbă-s șoapte-amăgitoare,
Sunt clopoței,tobe fuior,
În pomi parfum amețitor,
Te prinzi nebun în hora lor,
Dar amețești ,cazi din picioare.
Despre Rusalii zic bătrânii,
Că ar răpi câte-un fecior,
Că usturoi pe clanța ușii,
Te-ar fi ferit din calea lor.
Singura șansă ,sunt feciorii,
Ce știu călușul a juca,
Să te salveze de rusalii,
Jucându-și dansu-n preajma ta,
Luând în suliți vraja ta.
Iar tu trezit n-ai sa-nțelegi,
Nici cum rusaliile te-au prins,
Nici cum o suliță a stins,
Vraja din care te dezlegi.
O suliță e jumătate,
Din împlinirea unei cruci,
Ea vine din păgânătate!
Tu vii de unde?Un’-te duci?...
vezi mai multe poezii de: dorurot