Sus e un pin răsucit;
stă și-ascultă cu atenție abisul
cu tulpina ca o arbaletă.
Refugiu de păsări nocturne,
la ora cea mai înaltă răsună
de o rapidă batere de aripi.
Și inima mea are un cuib al ei
suspendat în întuneric, un glas;
stă și ea în ascultare, noaptea.
Traducere Ilie Constantin
vezi mai multe poezii de: Salvatore Quasimodo
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.