traducere de Ilie Constantin
Tu râzi că mă descărnez pe silabe
şi curbez ceruri şi culmi, albastru gard viu
în jurul meu, şi foşnet de ulmi
şi voci de ape neliniştite;
că înşel tinereţea
cu nori şi culori
pe care le scufundă lumina.
Te ştiu. Rătăcită în tine
frumuseţea înalţă sânii,
se scobeşte în şolduri şi cu suavă mişcare
se lărgeşte spre temătorul pubis,
şi coboară în armonie de forme spre frumoasele
picioare terminate cu zece cochilii.
Dar dacă te iua, iată:
vorbă şi tu îmi eşti şi tristeţe
vezi mai multe poezii de: Salvatore Quasimodo