În leneșa mișcare a cerurilor
se-arată anotimpul: nou în vânt,
alunului ce limpezește
etaje de umbră aeriene
nori de umbre și nutreț:
și recompune tainicele glasuri
ale prundurilor, ale șanțurilor,
ale zilelor de grație, fabuloase.
Orice iarbă se răspândește,
și o neliniște trece prin apele de odinioară
de lauri înghețați pe goii zei păgâni;
și iată-le urcând din adânc prin pietriș
și dorm cerești cu capul în jos.
Traducere Ilie Constantin
vezi mai multe poezii de: Salvatore Quasimodo