Nu mǎ plâng
De rǎu de mare,
Nici de vreme,
Nici de lume
Firea mea este în stare
Sǎ-mi ofere
Fericire printre glume.
Dar îmi pun o întrebare
Ce mǎ sâcâie-n neştire:
Rǎdǎcinǎ, ram
Şi floare,
Fruct, sǎmânţǎ
Şi pǎmânt,
Se repetǎ astea, oare?
Şi sub care
Legǎmânt?
vezi mai multe poezii de: samoila
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Ina M.
Mulţumesc pentru lecturǎ şi aprecieri.
samoila
samoila (autor)
duminică, 28 august 2016
Se repetă cu ştiință
Dar noi nu avem putință
A-nțelege acest fapt...
Frămantarea ta-i defapt
O explozie în ganduri
Pusă-n stralucite randuri
:))
Ina M.
duminică, 28 august 2016