Seara pune horbotă roșie pe lunci.
Scot în crâng cocoșii țipete prelungi.
Mierla plânge-n scorbură tânguios și lin.
Numai mie sufletul mi-e de vrajă plin.
Ai să vii la marginea drumului bătrân
Și vom sta pe maldăre proaspete de fân.
Sub săruturi lacome te voi potopi,
Pe cel beat de dragoste nu-l mai poți opri.
Însăți sub alinturi vălu-ai să-ți desfoi,
Până-n zori petrece-vom singuri în zăvoi.
Plângă deci cocoșii-n crâng din răsputeri,
E-o sfârșeală dulce-n roșu-acestei seri.
Traducere Ioanichie Olteanu
vezi mai multe poezii de: Serghei Esenin