Și vine o zi!...
Şi vine o zi,
când viaţa ţi se pare ca un castel de nisip,
iar tu eşti copilul ce încearcă să-l creeze...
te simţi neputincios văzând cum se dărâmă-n faţa ta
și te întrebi mirat unde-ai greşit?
Şi vine o zi,
când toate cuvintele amuţesc,
rămân suspendate între cer şi pământ,
asemeni fluturilor ce şi-au frânt aripile în zbor,
dar încă zbor, în bătaia vântului uşor.
Şi vine o zi, când tăcerea grea e tot ce ţi-a rămas,
iar singura certitudine ce toţi o avem
în această lume trecătoare,
este moartea, ce zilnic pândeşte de undeva...
iar clepsidra vieţii se scurge pic cu pic sub privirea ta.
Şi vine o zi,
când tot ce ai trăit
ţi se derulează în minte, ca un film
și mii de întrebări se îmbulzesc în mintea ta,
fără răspuns...
dar singură mângâiere şi speranţă ce-o aştepţi mereu,
vine de undeva de sus.
Şi vine o zi,
când simţi că nici să plângi nu poţi,
ca şi cum durerea a secat marea de lacrimi...
ai aşteptat o viaţă-ntreagă un ceva,
dar ca răspuns, ai primit doar promisiuni deşarte.
Şi vine o zi,
când trebuie să-ţi iei şi "bun rămas" de la toţi,
nimic nu este veşnic odată ce pe lumea asta s-a născut...
ne naştem cu mii de speranţe
şi trăim viaţa intens,
dar adevărata înţelepciune
şi secretul fericirii,
rămân tot un mister.
vezi mai multe poezii de: Alina Cristian