Când Soarele, uşor, peste colină,
Sub orizont se lasă-n întuneric,
Apar, ascunse-n ziuă de lumină,
Pe boltă licărind stele feeric,
A ta, a mea, o stea e fiecare,
În Capricorn, Fecioară sau Balanţă,
Pulsează una nouă-n Ursa Mare,
O alta căzătoare se înalţă;
Atât de-aproape suntem, n-am găsit,
Oricât am căutat pe cer de bine
Un loc al nimănui, sau părăsit,
Fără speranţe, visuri şi destine,
De parcă infinitul e sfârşit
Sub coviltirul nopţilor senine!
Valeriu Cercel
vezi mai multe poezii de: Val
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Frumoase şi sugestive imagini ai creet! Felicitări
laura
marți, 29 martie 2016