A mai trecut o zi și-mi pare lungă,
Distanța până la apusul care
Te mângâie cu fruntea pe picioare
Și-ncet, încet, încearcă să ajungă
La rădăcina ta. Din întâmplare,
Vrea noaptea neagră parcă să străpungă
Ziua trecută ce aleargă-n dungă
Furând din chipul tău stropi de culoare.
Mai trece-un ceas și împletesc din gânduri
Pe fața rimelată de suspine
Imagini vechi, alb-negru, printre rânduri
Te regăsesc cu flori în păr. Știu bine
Că trec în zbor cocorii albi în cârduri,
Dar voi găsi în zori un ţărm cu tine.
vezi mai multe poezii de: nutzu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
mulțumesc, oana..
nutzu (autor)
marți, 16 august 2016
Un sonet deosebit, impecabil scris.
oana
marți, 16 august 2016