Că mâine-i echinocțiu, mi-amintește
De-o altă toamnă: cea în care-a fost
Să îmi aleg o stea ce strălucește
Și are-n cerul meu același rost:
Când o privesc, în gânduri îmi răsare
Un trandafir ce-mi cere să mai scriu
Așa cum o făceam, cu adorare
Și încântat de tonu-i sidefiu.
În voce are cântul unei stele
Pe care, de-l auzi, nu-l poți uita,
Căci este dintre cânturile-acele
Ce le îngână-n vis iubirea mea.
E toamnă iar, dar eu îmi amintesc
Doar toamna cu petale ce-mi zâmbesc.
vezi mai multe poezii de: Daniel Vișan-Dimitriu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.