Resturi de Clipe,
murdare și mototolite,
zac aruncate,
la malurile Venelor Sângelui,
din Privirile Apusurilor noastre,
pentru a fi spălate și reașezate,
în garderoba burdușită,
cu Iluzii ale Vieții și Morții,
din Șifonierul Amintirii,
pe care l-am dat pe nimic,
Magazinului de Obiecte Pierdute,
simțind că nu ne mai aparținea,
pentru a face din el,
Sicrie de Cuvinte,
cât mai frumos lustruite,
ce vor fi așezate,
în Vitrina Pompelor Funebre,
ale Uitării.
vezi mai multe poezii de: Sorin Cerin