Spre apa din fântâni
S-a pierdut o rază într-un gând curat.
Aveam atunci ascunşi, trecuţii ani tăcuţi,
cu paşi perechi,
cu riduri vechi,
cu două nunţi
şi părul mult scurtat.
Prin văile de-aproape, un fir de-argint curgea.
Sub ramuri de stejar mă legănam mergând,
cu zâmbetul meu cald,
cu ochii de smarald,
îmbătrâneam iertând
tot timpul ce fugea.
Să văd cum sunt aici, printre castani bătrâni,
printre salcâmi înnebunţi de floare primăvara,
cu gândurile mele,
din nostalgii rebele,
mergeam tăcută seara,
spre apa din fântâni.
vezi mai multe poezii de: sorina
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.