Tăcerea Ta, Doamne,-i dojană preasfântă,
Căci Tu ne-ai vorbit în Scriptură -
De secoli prin ea gura Ta ne cuvântă,
Dar noi n-ascultăm de-a Ta gură...
Sunt oameni curioşi să-Ţi cunoască sfânt chipul,
Dar nu-Ţi văd făptura deplină
Ce-arăţi când pe cer stele pui ca nisipul
Şi-n Biblie pui vorba-Ţi divină.
Tu taci... Aşa crede acel ce nu crede
Şi-aiurea răspunsuri tot cată -
Nu simte, nu ştie, n-aude, nu vede
Că-n el Tu ţi-ai pus Viaţa toată...
De ce nu vii, Doamne, Tu, zilnic pe Cruce,
Cu ochii lor orbi ca să vadă
Cum dragostea Ta la Înviere ne duce...?
Dar tot ar mai vrea o dovadă...
vezi mai multe poezii de: andreionthepoetry
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Andrei, Gerra, va multumesc mult pentru consideratiile voastre foarte potrivite si pentru aprecieri. Tacerea divina este acea tacere care vorbeste cu adevarat, care mustra, care reveleaza, care raspunde la intrebari. De fapt, tacerea divina este Cuvantul pe care nu vrem sa-L auzim...
Felix, foarte frumoase sunt versurile tale! Intr-adevar,de multe ori ne vorbeste si prin versuri Dumnezeu, caci noi, cei care le punem pe hartie, suntem numai niste pacatosi, nu avem dreptul sa aruncam cu piatra si sa dam lectii in numele nostru. Si nici nu putem fi autorii unor indemnuri pure fara sprijin divin. Iti multumesc pentru comentariul poetic minunat!
andreionthepoetry (autor)
duminică, 23 august 2015
„Tu taci...Așa crede acel ce nu crede”
Și face zadarnic demersuri
Căci nu înțelege, n-aude, nu vede
Când Tu ne vorbești... și prin versuri!
Profunzime și sensibilitate într-un mesaj viu, versificat cu măiestrie. Felicitări, Andrei!
Felix
sâmbătă, 22 august 2015
Da Andrei - cât ţipăm şi ne luăm de gât cu divinitatea, orbi suntem şi avem nevoie de dovezi.... Nu ştim cine suntem, cine este El... Când facem linişte în noi şi deschidem braţele a îmbrăţişare - vom realiza că atât noi cât şi El locuim acelaşi spaţiu magic: EU! Pentru că totul una este doar ochiul orb divide! Şi necredinţa noastră!
Cu drag.
Gerra Orivera
sâmbătă, 22 august 2015
Noi vrem dovezi in nimcnicia noastra si nu intelegem ca Divinitatea ne priveste si surade caci nu vrem sa urcam Golgota mantuirii. Impecabil scrisa si cu un mesaj atat de profund incat se incrancena carnea pe mine.
Cat despre tine , eu nu mai caut de mult dovezi ca esti harazit cu un talent extraordinar. Multumesc!
stomff
sâmbătă, 22 august 2015
Carmen, iti multumesc si savurez rezonanta versurilor mele in inimile voastre! Cu mult drag,
andreionthepoetry (autor)
vineri, 21 august 2015
Adina, stii ca mereu astept cuvintele tale, pentru ca aduci substanta in comentariul tau si sunt intotdeauna curios sa vad ce ai de spus. Iar pentru comentariul de aici, nu simt decat bucurie!
andreionthepoetry (autor)
vineri, 21 august 2015
N-am cuvinte....poezia aceasta m-a răscolit! "Acel ce nu crede.... că-n el Tu ți-ai pus viața toată...nu simte, nu știe, n-aude, nu vede" fiindcă e gol și întuneric în sufletul lui!
Ina M.
vineri, 21 august 2015
N-am cuvinte....poezia aceasta m-a răscolit! "Acel ce nu crede.... că-n el Tu ți-ai pus viața toată...nu simte, nu știe, n-aude, nu vede" fiindcă e gol și întuneric în sufletul lui!
Ina M.
vineri, 21 august 2015
Minunat ai scris ,Andrei ! Imi place mult si aceasta poezie ,si prima :)
Ce usor te joci cu versurile ...:)
Minunat! Iti multumesc pentru aceasta poezie :)
Adina Speranta
vineri, 21 august 2015
Multumiri, Roxana! Cu tot dragul,
andreionthepoetry (autor)
vineri, 21 august 2015
Ai scris o frumoasa poezie crestina Andrei.
"Tu taci... Aşa crede acel ce nu crede
Şi-aiurea răspunsuri tot cată -
Nu simte, nu ştie, n-aude, nu vede
Că-n el Tu ţi-ai pus Viaţa toată..."
Sunt impresionata, mai ales ca poezia crestina nu mi-e indiferenta.
Multa inspiratie in continuare!
roxana.c
vineri, 21 august 2015
Iti multumesc mult, Mirela! Nu ai idee de bucuria mea pentru aprecierile tale!
Ai dreptate, din pacate - covarsitoarea majoritate dintre noi Il rastignim zilnic, de multe ori nici nu ne dam seama, dar cel mai rau este atunci cand ne dam seama si tot o facem...
andreionthepoetry (autor)
vineri, 21 august 2015
Cum ar putea să nu placă ? Sunt sublime !!! Sunt incomode pentru cei "căldicei"... da și, din păcate, s au multiplicat ca cioburile unei oglinzi sparte... Toma Necredincioșii , iar noi Îl răstignim în fiefiecare zi cu" greşalele" noastre.
Citind ultima strofă, îmi vin în minte versurile lui Arghezi :"vreau să te pipăi și să urlu ESTE ! "
Mi a plăcut enorm poezia ta, Andrei !
Cu drag,
mirimirela
vineri, 21 august 2015
Sunt deosebit de incantat sa stiu ca aceste versuri plac, caci nu sunt comode... Iti multumesc mult!
andreionthepoetry (autor)
vineri, 21 august 2015
Superb mesaj in versurile tale! Felicitari
marian
vineri, 21 august 2015
Multumesc mult, Casandra, ma bucur!
andreionthepoetry (autor)
vineri, 21 august 2015
O lectura minunata!
casandra
vineri, 21 august 2015
Eu iti multumesc, Dana! Buna tema a ales Adina, acum imi dau seama...
andreionthepoetry (autor)
vineri, 21 august 2015
frumoasa si adevarata...fii binecuvantat !
asa este: cei ce nu cred vor noi si noi dovezi in a-L vedea pe EL ... cand EL..nu e departe de fiecare din noi...
multumesc,
cu pretuire si drag,
danab
vineri, 21 august 2015