La moartea poetului - Tadeusz Różewicz
Adăugat de: Gerra Orivera

În amintirea lui K. I. Galczyński


Cad lacrimi şi păsări
stele şi zăpadă
sceptre şi ploi
tăceri şi tunete

Zburând
te-ai poticnit de trunchiul de argint
al nopţii de decembrie
şi-ai căzut
din ce în ce mai repede
mai clar
îmi pun palmele la ochi
cu toate că nu văd nimic

Acolo te aşteaptă
Muzele
fetiţe plicticoase cu bentiţe
din primul detaşament
al unei şcoli de la ţară

Te vor lua de mâna
care a lăsat condeiul
şi te vor conduce departe
că eşti încă slăbit
că încă te mai doare
inima-ţi sărmană
omenească

Ai să le reciţi
versurile
nescrise
tăcute ca florile



vezi mai multe poezii de: Tadeusz Różewicz




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.